Imaginația se joacă cu mine.Mă cuprinde în brațele ei și nu-mi mai dă drumul.
Sunt prinsă în jocul ei.E ceva gen strategie.Eliberare din propria viață.Detest acest nivel și vreau să ies.Dar nu mă lasă.E ca și cum mi-ar fi furat tastatura.
Încerc să mă trezesc și numai pot.Eu m-am băgat în visul ăsta.Deci de ce să ies?Orice aș face sunt acolo..sau aici....Mă îngrijorează consecințele,dar, dinou,de ce să ies?
Mă împinge din toate părțile,se joacă cu mine.Mă face să văd lucruri care, chiar nu se întâmplă...
Încă puțin, și voi reuși.
